Sfântul Mucenic Hermes (31 decembrie)[1]

 Sfântul Mucenic Hermes  a slujit cu smerenie şi adâncă evlavie lui Hristos în biserica cetăţii Bononia, fiind exorcist. El se învrednicise de acest dar de la Hristos, şi ca atare avea un mare rol în pregătirea celor care doreau să primească botezul creştin, citind rugăciunile de lepădare şi alungare a duhurilor celor rele din trupurile şi sufletele lor.

Neînfricoşându-se de asprele măsuri de prigonire a închinătorilor şi slujitorilor lui Hristos, luate de împăratul Diocleţian, exorcistul Hermes primea în biserică pe cei stăpâniţi de duhurile rele, şi prin harul divin şi puterea rugăciunii, le alunga şi-i tămăduia pe aceştia. Hermes va arăta prigonitorilor Bisericii folosul slujirii sale în biserică şi va primi cu bucurie şi curaj sfârşitul mucenicesc al vieţii sale pământeşti, atunci când călăii păgâni i-au tăiat capul, în  ziua de 31 decembrie.

Astfel, Mucenicul lui Hristos, Hermes s-a dovedit a fi vrednic de cinstire de-a lungul veacurilor, nu numai în cetatea sa, ci şi în cea apropiată, Rataria, şi oriunde trăiau suflete creştine, ce căutau mântuirea cu ajutorul confraţilor, ce se rugau din cer pentru ei.